Acid hialuronic

Acidul hialuronic e o moleculă pe care corpul o produce singur, în piele, în articulații și în ochi. Ce se injectează în estetică e altceva: aceeași moleculă, legată chimic în rețea — reticulată — ca să reziste luni de zile în loc de câteva ore. Reticularea decide cât de ferm e gelul și, odată cu asta, unde poate fi folosit.

Nu e același lucru cu crema

Cea mai răspândită confuzie din estetică. Molecula din cremă e prea mare ca să treacă de stratul cornos; rămâne la suprafață, unde atrage apă și hidratează. E un efect real, dar de suprafață și de scurtă durată.

Produsul injectabil nu hidratează nimic în sensul acela. Ocupă un volum, în profunzime, într-un plan anatomic ales. Două lucruri diferite, sub același nume, la două prețuri care nu au nicio legătură între ele.

Ce rezolvă și ce nu

Volumul pierdut. Atât — dar e mai mult decât pare, pentru că multe dintre lucrurile care „arată obosit” sunt, de fapt, pierdere de volum: obrazul care s-a scobit, tâmpla care s-a adâncit, șanțul care s-a format sub ochi.

Ce nu rezolvă e la fel de important. Nu relaxează mimica — asta face toxina botulinică. Nu ridică țesutul căzut — peste un anumit grad de laxitate, volumul adăugat trage în jos. Nu schimbă calitatea pielii.

Cea mai frecventă greșeală în piață e tratarea laxității cu volum. Se adaugă produs, fața se lățește, pacientul cere mai mult data viitoare, și rezultatul e figura umflată care se recunoaște de la distanță.

Reversibilitatea, argumentul principal

Hialuronidaza descompune produsul în 24-48 de ore. Practic asta înseamnă trei lucruri:

Un rezultat care nu vă place se poate desface, nu se așteaptă un an.

Un nodul sau un produs pus prea superficial se poate dizolva punctual.

O ocluzie vasculară — complicația gravă a procedurii — are tratament, dacă enzima e la îndemână și dacă se recunoaște la timp.

De aici decurge întrebarea cea mai utilă pe care o puteți pune înainte de o injectare: aveți hialuronidază în cabinet? Un răspuns evaziv spune mai mult despre locul acela decât orice portofoliu de fotografii.

Zonele cu risc

Nasul, glabela — zona dintre sprâncene — și șanțul lacrimal sunt teritoriile unde arterele au legături cu circulația oculară. Sunt și zonele în care complicațiile descrise sunt cele mai grave.

Nu înseamnă că nu se lucrează acolo. Înseamnă că se lucrează cu canulă, cu produs moale, în cantități mici, aspirând înainte de injectare, de cineva care face asta frecvent. Diferența dintre o injectare bună și una riscantă în zonele astea nu se vede în rezultat — se vede în procedura din spatele lui.